Campanie!!

• Lansarea campaniei “Animale fãrã stãpân”

Studenţii din anul II, secţiunea Jurnalism ai Facultãţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice din cadrul Universitãţii “Valahia” Târgovişte deruleazã pe o perioadã de 3 luni începând din data de 14 decembrie 2010 proiectul campaniei de promovare al adapostului “Colţ de rai pentru cei ce nu cuvântã” pe raza muncipiului Târgovişte şi în împrejurimile acestuia.

   Proiectul este realizat cu sprijinul Protecţiei Animalelor Dâmboviţa ,Consiliului Judeţean Dâmboviţa şi nu în ultimul rând al  farmaciei veterinare Biovet Impex SRL Târgovişte şi firmei de hranã pentru animale Pedigree.

   Scopul campaniei este de a evidenţia importanţa existenţei unui adãpost care sã gãzduiascã animalele fãrã stãpân. Totodatã prin acest proiect ambiţios se incearcã sensibilizarea şi mobilizarea oamenilor în faţa unei probleme destul de grave care face parte din realitatea fiecãruia. Ĩnsã scopul principal îl constituie dorinţa de a proteja şi a oferi o nouã şansã la viaţã unor suflete uitate pe marginea strãzii.

   Obiectivul general al campaniei se contureazã pe idea de promovare a adãpostului “Colţ de rai pentru cei ce nu cuvântã” unde animalele fãrã stãpân sã poatã beneficia de ingrijire specializatã. Ca obiective secundare se remarcã  strangerea acestora într-un spaţiu bine organizat, stoparea îmulţirii necontrolate  prin programul de sterilizare şi chiar posibilitatea de adopţie prin programul de dresaj de care vor beneficia în cadrul adãpostului.

   Principalele activitãţi se referã la asigurarea managementului şi monitorizãrii campaniei, proiectarea şi implementarea proiectului de campanie prin diferite modalitaţi.Ĩn mediul online implementarea se va realiza printr-o paginã de facebook unde se vor regãsi informaţii utile celor interesaţi şi imagini menite sã sensibilizeze cititorul .Totodatã  implementarea se va face şi prin intermediul unui blog ce va conţine materiale şi studii de caz bazate pe realitate. Pliantele oferã o descriere succintã dar foarte obiectivã a adãpostului şi prezintã o serie de beneficii a acestuia alãturi de cateva mesaje sensibilizatoare iar afişul atrage atenţia prin reliefarea clarã a ideii de bazã a campaniei bine conturatã de  un slogan subtil şi inteligent şi o imagine plinã de semnificaţii.

Detalii:

Oraş: Târgovişte

Adresã: Strada Laminorului, Nr. 65

Telefon: 0768 333 232

Email: cainefarastapan@yahoo.com

Website: http://coltzisorderai.blogspot.com

Povestea lui Cesar Millan, dresorul canin de la National Geographic

După ce a emigrat ilegal în SUA, Cesar Millan a devenit o autoritate în domeniul psihologiei canine. Prezentatorul îi ajută pe americani să-şi înţeleagă şi îngrijească mai bine animalele de companie în seria „Cesar şi câinii”.
Dacă documentarele din seria „Cesar şi câinii” – National Geographic difuzează câte două episoade în fiecare vineri, de la ora 21.00 – ne învaţă ceva, acest lucru este că problemele câinilor pornesc adesea de la stăpâni. Cesar Millan a observat că, în cele mai multe cazuri, proprietarii animalelor de companie au tendinţa de a exagera cu afecţiunea, neglijând sau ignorând nevoile reale ale patrupezilor, care dezvoltă astfel un comportament neadecvat.
A cunoscut succesul în SUA
Cesar Millan reprezintă întruchiparea visului american. La 19 de ani după ce a trecut fraudulos graniţa din Mexic în Statele Unite, expertul în comportamentul canin prezintă un program aclamat în toata lumea, cărţile sale se vând ca pâinea caldă, are propria linie de produse şi hrană pentru câini şi o revistă lunară – Cesar Way.
Mexicanul datorează totul patrupezilor şi n-a uitat asta, iar cel mai eficient mod prin care îi poate ajuta constă în răspândirea filosofiei sale canine: câinii au nevoie de stăpâni calmi, nişte adevăraţi lideri de haită, care să păstreze echilibrul între exerciţii, disciplină şi afecţiune.
Jada Pinkett Smith l-a ajutat
Prezentatorul de origine mexicană a avut încă din perioada copilăriei o relaţie specială cu patrupezii şi, oriunde se ducea, se găsea o haită care să facă cerc în jurul lui. Localnicii l-au poreclit „El Perrero” („omul-câine” în limba spaniolă), iar Cesar Millan avea doar 13 ani când i-a mărturisit mamei sale că vrea să devină cel mai bun dresor din lume.
Din moment ce nu ştia o boabă de engleză şi nu cunoştea pe nimeni după ce a ajuns în SUA, şi-a găsit refugiul tot în lumea necuvântătoarelor. Primul său job, la un salon canin, îl punea în contact cu cei mai agresivi câini, pe care reuşea să-i liniştească într-o manieră proprie.
Pe Jada Pinkett Smith a cunoscut-o când lucra ca şofer de limuzină şi aceasta l-a angajat să-i dreseze rottweilerii. Actuala nevastă a actorului Will Smith i-a angajat un profesor de limba engleză şi l-a ajutat în demersul său de a deschide un centru pentru tratarea câinilor cu probleme de comportament.

Si ei au legi!!!

 

 

Legea nr 205/2004 privind protectia animalelor

Modifcare importanta

Legea nr. 9/2008

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 531 din 14/06/2004


Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1 (1) Prezenta lege reglementeaza masurile necesare pentru asigurarea conditiilor de viata si bunastare ale animalelor cu sau fara detinator.
(2) Gestionarea populatiei canine fara stapan de pe teritoriul Romaniei se reglementeaza prin lege speciala.

Art. 2 In sensul prezentei legi, prin detinator de animale se intelege proprietarul, persoana care detine cu orice titlu valabil, precum si orice persoana fizica sau juridica in ingrijirea careia se afla animalul.

Art. 3 Detinatorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare si de zooigiena privind adapostirea, hranirea, ingrijirea, reproductia, exploatarea, precum si a celor referitoare la protectia si bunastarea animalelor.

Art. 4 Detinatorii de animale au obligatia de a avea un comportament lipsit de brutalitate fata de acestea, de a asigura conditiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, precum si de a nu le parasi sau izgoni.

Art. 5 (1) Detinatorii de animale au obligatia de a asigura acestora, in functie de nevoile etologice, specie, rasa, sex, varsta si categorie de productie, urmatoarele:
a) un adapost corespunzator;
b) hrana si apa suficiente;
c) posibilitatea de miscare suficienta;
d) ingrijire si atentie.
(2) Detinatorilor de animale le este interzis sa aplice tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea si alte asemenea cruzimi.

Art. 6 (1) In sensul prezentei legi, prin rau tratament se intelege comportamentul brutal, abuzul in utilizarea animalelor, maltratarea si supunerea animalelor la eforturi inutile, precum si neasigurarea conditiilor minime necesare vietii si bunastarii acestora.
(2) In sensul prezentei legi, prin cruzime fata de animale se intelege:
a) omorarea animalelor, din perversitate, precum si prin practicarea tirului pe animale domestice sau captive;
b) organizarea de lupte intre animale sau cu animale;
c) folosirea de animale vii pentru dresajul cainilor sau pentru a le controla agresivitatea;
d) folosirea de animale pentru expozitii, publicitate, realizare de filme sau in scopuri asemanatoare, daca aceste activitati le provoaca acestora suferinte fizice si psihice, afectiuni sau raniri;
e) abandonarea unui animal a carui existenta depinde de ingrijirea omului;
f) administrarea de substante destinate stimularii capacitatilor fizice ale animalelor in timpul competitiilor sportive, sub forma dopajului.

Art. 7 Animalele folosite in scopuri stiintifice sunt supuse unor reguli de protectie specifice, fara a li se provoca suferinte inutile.

Art. 8 (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor reprezinta autoritatea nationala in domeniul protectiei animalelor.
(2) Conditiile de detinere, adapostire si intretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.


Capitolul II - Conditii privind detinerea animalelor

Art. 9 (1) Detinatorii de animale pot detine animale salbatice, potrivit legii, numai daca sunt autorizati de directia veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti.
(2) Conditiile privind detinerea animalelor salbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale, la propunerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Art. 10 (1) Detinatorii de animale au obligatia de a ingriji si trata in mod corespunzator un animal bolnav sau ranit.
(2) Autoritatea sanitara veterinara poate dispune taierea sau uciderea, dupa caz, a unui animal bolnav ori ranit, pentru a-l scuti de suferinte fizice si psihice inutile, in conditii stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale.

Art. 11 Detinatorii de animale care selectioneaza un animal pentru reproductie au obligatia de a respecta caracteristicile anatomice, fiziologice si comportamentale ale speciei si rasei respective, astfel incat sa nu fie compromise performantele, sanatatea si bunastarea descendentilor.

Art. 12 Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligatia de a folosi mijloace de dresaj care sa nu provoace traume psihice sau fizice, precum si de a folosi metode care sa nu prejudicieze sanatatea ori bunastarea animalului.


Capitolul III - Conditii privind comertul cu animale, transportul animalelor, precum si folosirea acestora in scop publicitar, in spectacole, expozitii, competitii si manifestari similare

Art. 13 Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, din considerente privind protectia animalelor sau conservarea speciilor de animale existente pe teritoriul tarii, poate impune anumite conditii, precum si limita sau interzice importul, exportul, tranzitul si comertul cu animale, tinand cont de reglementarile comunitare.

Art. 14 (1) Transportatorii au obligatia de a transporta animalele in conditii corespunzatoare, in functie de specie, sex, varsta, categorie de productie, pentru a evita ranirea sau epuizarea fizica a acestora.
(2) Conditiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.

Art. 15 Animalele pot fi folosite in scop publicitar, in spectacole, expozitii, competitii sau alte manifestari similare numai daca:
a) organizatorul asigura conditiile prevazute la art. 5;
b) sanatatea si bunastarea animalelor nu sunt puse in pericol.

Art. 16 In cursul competitiilor sau cu alte ocazii este interzis sa se administreze animalelor substante ori sa fie supuse unor procedee pentru cresterea sau diminuarea nivelului natural al performantelor.


Capitolul IV - Interventii chirurgicale

Art. 17 (1) Animalele sunt supuse interventiilor chirurgicale numai in cazurile motivate.
(2) Interventiile chirurgicale se efectueaza sub anestezie locala sau, dupa caz, generala, numai de catre medici veterinari.
(3) Manoperele medicale care pot provoca suferinta animalului trebuie efectuate de catre medicul veterinar.

Art. 18 Prin exceptie de la dispozitiile art. 17 alin. (2), in cazul animalelor utilizate in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale, interventiile chirurgicale ori alte tratamente pot fi efectuate si de alte persoane care au calificarea necesara.


Capitolul V - Taierea sau uciderea animalelor

Art. 19 Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul taierii sau uciderii.

Art. 20 Taierea animalelor se va efectua cu respectarea prevederilor legale specifice in vigoare.

Art. 21 Prevederile art. 20 nu se aplica animalelor care, datorita unor accidente sau boli, trebuie taiate ori ucise imediat.


Capitolul VI - Folosirea animalelor in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale

Art. 22 Animalele pot fi folosite pentru cercetare stiintifica, diagnosticarea de boli, producerea unor medicamente sau produse biologice, precum si in alte scopuri similare, atunci cand obiectivul activitatii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implica folosirea animalelor.


Capitolul VII - Sanctiuni

Art. 23 (1) Constituie contraventie urmatoarele fapte:
a) nerespectarea dispozitiilor art. 12;
b) nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (1);
c) supunerea unui animal la rele tratamente;
d) nerespectarea dispozitiilor art. 26 alin. (3);
e) supunerea unui animal la cruzimi.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cele de la lit. a), cu amenda de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei;
b) cele de la lit. b) si c), cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei;
c) cea de la lit. d), cu amenda de la 6.000.000 lei la 10.000.000 lei;
d) cea de la lit. e), cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

Art. 24 In cazul savarsirii de trei ori pe o perioada de 2 ani a faptelor prevazute la art. 23 alin. (1) lit. c) si e) de catre proprietarul animalelor, pe langa amenda contraventionala, se aplica si masura confiscarii animalelor. In acest caz, animalele se cazeaza in adaposturile care functioneaza pe langa consiliile locale si sunt valorificate in conditiile legii.

Art. 25 (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de persoane imputernicite, potrivit atributiilor de serviciu, din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la art. 23 alin. (2), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.
(3) Contraventiilor prevazute la art. 23 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.


Capitolul VIII - Dispozitii finale

Art. 26 (1) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor si Ministerul Administratiei si Internelor, prin organele abilitate, monitorizeaza aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi, persoanele imputernicite, potrivit atributiilor de serviciu, din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor au acces in cladiri, adaposturi si alte locuri unde sunt tinute animalele, precum si dreptul de a solicita orice informatie si documente necesare controlului si de a preleva probe pentru cercetari si analize de laborator.
(3) In situatia in care locul unde sunt tinute animalele se afla la domiciliul sau resedinta detinatorilor de animale, accesul persoanelor prevazute la alin. (2) in acest spatiu se face cu acordul detinatorului. In lipsa acordului, detinatorul de animale are obligatia de a face dovada respectarii dispozitiilor art. 5.

Art. 27 Ordinele prevazute la art. 8 alin. (2), art. 9 alin. (2), art. 10 alin. (2) si art. 14 alin. (2) se emit in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 28 Prezenta lege intra in vigoare la 10 zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Coltisorul lui.

Invartindu-se in jurul cozii, se studia, se uita la toti catelandrii din jur si nu intelegea de ce toti ceilalti catelusi se inghesuiau sa ii fie prieteni. Era ciudat modul in care intelegeau sa ii fie prieteni. Uneori muscau, alteori se jucau impreuna. Era sincera cu ei. Si credea ca si ei erau sinceri. Numai ca, la un moment dat, a vazut ca, in grupul lor de catei, era orice numai sinceritate nu.
    Ca atunci cand se strangeau doi-trei catei incepeau sa cam spuna despre un alt catel ca are petele pe o parte mai frumoase decat pe partea cealalta si ca se foloseste de frumusetea petelor pentru a fi agreat de ceilalti. Apoi, cand aparea catelusul respectiv se inghesuiau sa ii explice ce prieteni buni sunt. Unii ca sa isi arate prietenia mai aruncau sagetele pe care le stiau apropiate de realitate. Altii, din prietenie incercau sa urateasca petele, tot din acelasi motiv.
    La fel si cu catelusul asta. De cate ori isi arata coltisorii in incercarea de a marai, imediat se spunea ca ii sunt prieteni. Prieteni care loveau si loveau exact unde durea mai tare. Tot asa din prietenie. Pentru a deschide ochii si a vedea realitati.
      Catelusul asta al nost’ fusese adus, insa, de o barza ciudata. O barza care se ratacise prin timpuri, care il scapase din cioc, care il prinsese la loc. Asa cum fusese adus, cam asa ii era si viata.
       Peripetiile il facusera sa fie destul de lucid. Dar nu il inraisera. Si catelusul asta al nostru mai avea un talent. Ii placea sa ii observe pe ceilalti. Ii placea sa comunice cu ei. Sa fie cu ei. Incerca sa isi uite instinctul care ii spunea ca unii catelusi nu ii sunt chiar asa de prieteni. Credea in vorbele lor. Si a ajuns la un moment, la care si-a dat seama ca azvarlea unele capcane de sinceritate pentru a vedea cat de sinceri sunt ceilalti cu el.
       Multi au picat in capcane. Si, scheunand, vroiau sa iasa din capcane, apeland la cuvinte. Ce nu stiau ei era ca acest pui de caine, prietenos si dragut, cauta sa vada dincolo de ei, de cuvinte. Unii catelusi prieteni ii ranisera alti prieteni. Alti catelusi incercasera sa il muste de gat. Nici unii, nici altii nu il ranisera prea mult sau prea rau, aparent. Numai ca, asa cum ii vorbisera, nu facusera altceva decat sa ii indeparteze putin de ea. Sa isi pastreze ei un loc in care ei nu mai intrau.
       Asta nu insemna pentru catelusul nostru sa nu mai vorbeasca cu ei, ci doar ca a invatat sa ii separe. Il mai deranja modul in care isi schimbau latraturile ceilalti catelusi. Inventasera chiar un nume frumos pentru felul lor de a fi: politete si diplomatie.
       In haita lor de catei, mai apareau evenimente, la care al nostru catelus era invitat. Avea si el catelusi cu care nu mai vorbea. Cand insa, in ciuda a ceea ce stiau, catelusii gazda l-au pus in acelasi cotet cu un catelus cu care era doar cunostinta, intrebarile privind sinceritatea acelor  prieteni  au dat contur clar concluziilor pe care si le formulase al nostru catel. Invatase sa nu arate multe lucruri, sa nu spuna si mai multe. Se vede si acum cu catelusii aceia, dar stie ca, la un moment dat, va fi doar un nume pe lista de prieteni a acelor catelusi. Acei catelusi se ghidau dupa regulile lumii lor cu toate ca o criticau. Acei catelusi nu intelegeau ca prietenul lor nu era parte din acea lume in care una vorbeai si alta faceai, in care minciuna era spusa cu seninatate, fiind considerata diplomatie. Nu era lumea lui. Catelul nostru nu avea cu lumea aceea decat tangente din afara. In interior, catelusul nostru avea lumea lui, uneori mai trista, alteori mai vesela.
        Asa si in lumea oamenilor, prietenia incepe sa capete alte accente. Prietenia ajunge sa nu mai insemne sinceritate si sustinere, sprijin in momentele grele, ci intalniri de conjunctura, legaturi pe interese. Prietenia nu mai inseamna sa fii alaturi de cel pe care il consideri prieten, ci sa ii spui ceea ce iti convine, incercand sa il fortezi pe celalalt sa gandeasca la fel ca tine. Sa arunci cu noroi in prieteni, zicandu-le ca le esti prieten. Si asa ca si catelusul din poveste si eu incerc sa ma ascund in lumea mea si sa ii las pe ceilalti sa imi fie prieteni in felul lor. Felul lor nu inseamna insa ca acesta este si felul meu. Si cu toate acestea stiu ca voi fi langa ei ori de cate ori va fi nevoie. Pentru ca asa este si catelusul nostru. Are grija de ceilalti, iertandu-le rautati si vorbe gratuite, muscandu-i pe cei care ii atacau. Muscaturile in cadrul haitei nu le putea insa nici preveni, nici evita.
        Acum isi alesese coltisorul lui , unde putea statea, unde putea fi gasit si se multumea sa stea acolo, veghind asupra celor pe care ii considera prieteni.

Nu toti au sansa asta!!!:(

CAINELE NOROCOS. Nu mai putin de 40 de medici veterinari s-au ocupat de el, reconstruindu-l practic os cu os, dupa ce Ruby, catelul din imagine, a fost victima unui grav accident de masina. 3 labe rupte in numeroase locuri, sternul rupt, un genunchi dislocat, ligamente rupte, taieturi si sangerari interne - cu asta au avut de luptat medicii in ceea ce a fost cea mai complexa si mai costisitoare (£11,500) operatie suportata de un animal in Marea Britanie.

Suntem prieteni, nu?

PRIETENIE. La Spitalul veterinar Lort Smith Animal din Melbourne, Australia, sunt tratati numerosi caini. O parte a acestora raman aici o perioada, pentru ingrijiri postoperatorii si recuperare. Asa a fost cazul unui mastiff de 108 kg, Bronx, si a lui Rocky, un terrier un pic mai mare decat o pisica. Spre surprinderea medicilor, cei doi patrupezi s-au imprietenit imediat ce s-au vazut, iar Bronx si-a creat o obisnuinta din a-l lua pe Rocky in spinare si a-l plimba prin gradina Spitalului.